20 Dec, 2017

Ce este SCHIZOFRENIA și care sunt principalele cauze ale apariției ei

Expertul zilei

Doctorul Sorin Pletea, șeful sectiei 14 de la Spitalul bucureștean „Alexandru Obregia” spune că această boală afectează modul în care un om gândește. Specialistul detaliază, pentru Doctorul zilei, formele pe care le îmbracă această afecțiune și cum trebuie tratat un astfel de pacient.

Dana Lascu

dana.lascu@evz.ro

– Doctorul zilei: Ce este schizofrenia și care sunt simptomele ei?

– Dr. Sorin Pletea: Schizofrenia este o boală care afectează modul în care o persoană gândește, simte și acționează. De aceea când se află într-un episod acut, persoanele cu schizofrenie nu pot face diferența între real și imaginar și au nevoie de sprijinul constant al medicului și al familiei. Cele mai comune simptome ale schizofreniei sunt halucinațiile, ideile delirante și tulburările cognitive. Există 4 categorii de simptome prezente la pacientul cu schizofrenie, nu toate însemnând, însă, că pacientul este pierdut sau trăiește puternice halucinații:

  • Pozitive: Idei delirante, halucinații și tulburări de mișcare (catatonie, ecopraxie, ecomimie, agitație psihomotorie)
  • Negative: Aplatizare emoțională sau absența manifestărilor emoționale, avoliție (lipsa motivației), alogie (diminuarea ritmului și fluxului vorbirii spontane; poate reflectă sărăcirea gândirii), anhedonie (diminuarea sau lipsa capacității de a simți plăcere), deficit de atenție, retragere socială
  • Simptome afective- anxietatea (teamă); care apare secundar halucinațiilor și/sau ideilor delirante. Pacienții pot avea și alte simptome afective (dispoziție depresivă) dar sunt de o intensitate scăzută și apar consecutiv episodului psihotic. Când simptomele afective se asociază cu simptomele psihotice, vorbim de o altă boală- tulburarea schizoafectivă.

Totuși   pacienții cu schizofrenie pot avea astfel de simptome, dar sunt de o intensitate redusă sau sunt pe o perioadă limitată- ei nu pot avea simptome afective deoarece o caracteristică a acestei boli este chiar aplatizarea afectivă.

  • Cognitive: afectarea atenției, afectarea memoriei și a funcției executive

SECUNDAR: Subtipurile afecțiunii

– Dr. Sorin Pletea: Subtipurile de schizofrenie definesc boala la un anumit moment de timp și astfel ele pot varia pe parcursul evoluției bolii la aceeași persoana. Acestea sunt:

Schizofrenia paranoidă

  • Cel mai frecvent subtip de schizofrenie;
  • Simptomele predominante sunt halucinațiile (cele mai frecvente sunt cele auditive) și ideile delirante;
  • Simptomele afective (tocire afectivă, inadecvare afectivă), incoerența verbală, dezorganizarea sunt mai puțin proeminente;
  • Funcționarea persoanei este mai puțin afectată.

Schizofrenia dezorganizată/hebefrenică

  • Debut precoce, între 15-25 de ani;
  • Vorbirea și comportamentul sunt dezorganizate;
  • Sunt prezente: aplatizarea și inadecvarea afectivă, tendința la izolare cu o scădere marcată a gradului de funcționare socio-profesionala;
  • Acest subtip are cel mai rezervat prognostic.

Schizofrenia catatonică

  • Prezența comportamentelor catatonice (adoptarea unor poziții ale corpului inadecvate sau bizare sau menținerea unor poziții rigide împotriva eforturilor de mobilizare);
  • Persoana poate prezența agitație (activitate motorie crescută aparent fără scop) sau stupor (scăderea marcată a reactivității și reducerea mișcărilor);
  • Poate refuza să vorbească sau poate repeta anumite cuvinte.

Schizofrenia nediferențiată

  • Poate avea simptome psihotice numeroase;
  • Nu prezintă simptome predominante de un anumit fel.

Schizofrenia reziduală

  • Poate reprezenta un stadiu în evoluția bolii;
  • Absența simptomelor pozitive (halucinațiile și ideile delirante);
  • Prezența unor simptome negative (tocire afectivă, lipsa inițiativei, sărăcirea limbajului, izolare

Cauzele apariției acestor tulburări psihice

Dr.Sorin Pletea: Etiologia este multifactorială. Are o componentă genetică – riscul de a face schizofrenie este de 13% dacă există un părinte cu această boală și 46% dacă ambii părinți au schizofrenie. Au fost identificate anumite modificări genetice cu apariție mai frecventă, dar fără a fi stabilită o legătură de cauzalitate;

– Disfunctii biochimice- modificări ale dopaminei în anumite arii cerebrale;

– Alte cauze – boala apare mai frecvent la persoane născute iarna, infecții materne, malnutriție maternă, complicații la naștere, ce pot altera dezvoltarea rețelei neuronale;

– Teorii psihologice – pattern-uri anormale familiale, ce pot produce stres emoțional pe un teren vulnerabil.

Semne și diagnostic

– Dr.Sorin Pletea: Deși schizofrenia poate apărea brusc, există niște prime indicii care te pot ajuta să primești cât mai repede tratamentul potrivit.

  • Tulburări ale somnului;
  • Izolare socială;
  • Implicare emoțională scăzută;
  • Scăderea performanțelor școlare/profesionale;
  • Interes crescut pentru idei abstracte, filosofice, religioase, oculte;
  • Neglijarea igienei și aspectului fizic;
  • Iritabilitate, anxietate;
  • Tulburări de atenție.

La primul episod, obligatoriu examinare imagistică cerebrală (computer tomograf sau RMN).

Iată ce înseamnă o diagnosticare corectă:

  • Interviu cu pacientul și medicul;
  • Interviu cu familia și apropiații;
  • Examinare fizică;
  • Teste de diagnosticare (scale medicale specifice);
  • Durata simptomelor;
  • Evoluția simptomelor + răspunsul la tratament.

TERȚIAR: Ce include terapia bolnavului

– Dr. Sorin Pletea: Schizofrenia este o boală cronică, care începe lent și necesită tratament pe întreaga durată a vieţii pacientului. În acest moment, nu există medicament sau metodă prin care se poate vindecă total schizofrenia. Variantele actuale de tratament reușesc, însă, să permită pacientului să își ţină boală sub control și să îi ofere astfel acestuia ocazia de a avea o viață normală, respectiv să fie independenţi și să își poată desfășura activităţile zilnice. Este important de menţionat, însă, faptul că urmarea constantă, cu regularitate, a tratamentului are un rol esenţial. Tratamentele psihologice, de exemplu terapia cognitiv comportamentală sau psihoterapia suportivă, pot reduce simptomele și pot crește nivelul de funcționare.

Tratamentul farmacologic poate fi eficace la numeroşi pacienți și mai ales în cazul în care este inițiat precoce în evoluția bolii. Opțiunile farmacologice includ terapii orale, cu administrare zilnică și alternative injectabile cu eliberare prelungită, care pot fi administrate la intervale de timp mai lungi sau mai scurte, în funcție de tratamentul specific și de indicaţiile medicului.

Există riscul unor recăderi

Majoritatea persoanelor care trăiesc cu schizofrenie au nevoie de tratament continuu pentru a evita apariția recăderilor. Tratamentele injectabile cu eliberare prelungită cresc intervalul de timp dintre administrări și s-a demonstrat că prezintă beneficii la anumite persoane cu schizofrenie care uită, sau care evită inconștient să-și ia zilnic medicaţia antipsihotică. (…)

Adesea, cel mai eficace tratament este reprezentat de o combinație de intervenții farmacologice și non-farmacologice.

Articole similare

Ești pregătit pentru o NOUĂ „AVENTURĂ”? GALERIE FOTO AMUZANTĂ
AnimalZoo
Ești pregătit pentru o NOUĂ „AVENTU ...
EXPLOZIV! Anamaria Prodan: “Cât m-a f…t pe mine ăsta, nu m-a f…t nimeni în viaţa mea”
EVZMonden
EXPLOZIV! Anamaria Prodan: “Cât m-a f ...
CCR: Privatizarea 'Roman' SA Braşov, neconstituţională
CAPITAL
CCR: Privatizarea 'Roman' SA Braşov, ne ...

Lasa un comentariu