Cum recunoști un atac de panică? Organismul intră în starea de ”luptă sau fugi”. Pulsul crește, simți că ești amețit și te doare în piept

De , 17 iun., 2019, Stil de viaţă

Atacul de panică se manifestă printr-o reacție de alarmă a organismului, reacție identică cu cea pe care o avem când suntem în pericol. De multe ori panica este o alarmă falsă a corpului.

Primul atac de panică este cel care declanșează, de fapt, un cerc vicios. Pe fondul unor probleme de sănătate sau al stresului, apar anumite variații în felul în care corpul nostru funcționează, senzație de amețeală, respirație greoaie, senzație de vomă, frisoane, bătăi rapide ale inimii.

Atunci când o persoană conștientizează una sau mai multe modificări, le interpretează eronat ca fiind periculoase și le amplifică gravitatea.

Într-o astfel de situație, este indicat un control psihologic sau psihiatric.

Foarte frecvent, atacurile de panică sunt asociate cu evitarea unor situații în care persoană anticipează că s-ar putea afla în pericol sau că ar putea reacționa sub formă panicată.

Când viața e în pericol, se activează automat sistemul de alarmă “luptă sau fugi” (fight or flight). Acest sistem de alarmă presupune activarea organismului pentru a se apăra de pericol.

Creierul (în special amigdala – zona responsabilă cu procesarea fricii) este hipervigilent și transmite semnale pentru eliberarea unor neurotransmițători care fac să ne bată inima mai cu putere, să asimilăm mai mult oxigen și ne pune mușchii în tensiune pentru a putea fugi sau a ne putea apăra. Atenția este focalizată asupra pericolului, iar comportamentul este unul de apărare.

Aceste schimbări în funcționarea organismului au un rol deosebit de important în reacția automată la pericol și în supraviețuirea noastră:

Creșterea frecvenței bătăilor inimii are rolul de pompare a sângelui și a oxigenului în tot corpul, fapt care ar trebui să te ajute în cazul unui pericol real să fugi sau să lupți.

Creșterea frecvenței respirației permite ca în corpul tău să intre mai mult oxigen decât e nevoie în mod obișnuit. Poți să începi să caști, să suspini sau să simți că te sufoci ori să simți o durere în piept. Acest răspuns poate reduce cantitatea de sânge care ajunge la creier și să te facă să te simți amețit, confuz sau să ai pusee de căldură.

Redistribuirea sângelui din zone care nu sunt vitale în zonele vitale. Astfel pielea poate să îți devină palidă și poți să simți că degetele îți sunt amorțite.

Transpirația abundentă are rolul de a răci corpul și a preveni supraîncălzirea. Dilatarea pupilelor permite scanarea eficientă a mediului pentru eventuale pericole.

Scăderea activității sistemului digestiv permite distribuirea energiei pentru răspunsurile de fugă sau apărare.

Scăderea cantității de salivă poate să îți dea senzația de gură uscată, iar scăderea activității sistemului digestiv poate să dea senzația de greață sau disconfort abdominal.

Contractarea mușchilor ca pregătire pentru răspunsul de luptă sau fugă dă senzația de tensiune, având ca rezultat uneori durere musculară sau tremor.

Dacă atacurile de panică sunt frecvente, eficient ar fi tratamentul medicamentos, dar și psihoterapia. Desigur, și metodele alternative acceptate în străinătate chiar și în spitale: acupunctură, meloterapie, terapia cu flori, terapia de eliberare emoțională EFT.

Medicația contribuie la scăderea nivelului de activare și, ca urmare, la reducerea frecvenței și a intensității atacurilor de panică, însă fără psihoterapie e posibil că aceste simptome să nu dispară de tot sau să reapară după încheierea tratamentului.

Articole similare

Lasa un comentariu