Cancerul, principala cauză de deces a celor bogați. În cazul celor cu venituri mai mici, altă boală face ravagii

De , 5 sept., 2019, Ştiri

Cancerul este principalul ”ucigaș” în țările cu venituri ridicate, în timp ce afecțiunile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces, în statele cu venituri reduse, potrivit unui studiu canadian, în cadrul congresului anual al Societăţii Europene de Cardiologie, desfăşurat la Paris

Potriivit studiului, care a luat în calcul toate cauzele de deces cu excepţia cancerului, mortalitatea anuală totală la 1.000 de persoane-ani a fost cea mai mică în ţările cu venituri ridicate, de 3,4%, intermediară în statele cu venituri medii, de 6,9%, şi cea mai mare în ţările cu venituri reduse, de 13,3%. BCV a fost cea mai frecventă cauză de deces, respectiv 40%.

Însă, procentul a variat, de la doar 23% la sută în ţările cu venituri ridicate, la 41% în statele cu venituri medii şi 43% în ţările cu venituri reduse. Cancerul a fost a doua cea mai frecventă cauză de deces – 26% din cazuri, însă procentul a variat.

Cancerul a fost responsabil de majoritatea (55%) dintre decesele înregistrate în ţările cu venituri ridicate, 30% din cele din statele cu venituri medii şi 15% dintre decesele din ţările cu venituri reduse. „Persoană-ani“ este o măsură ce ia în calcul atât numărul de persoane cuprinse într-un studiu, dar şi timpul în care fiecare participă la cercetare.

„Faptul că decesele prin cancer sunt în prezent de două ori mai frecvente în comparaţie cu cele asociate bolilor cardiovasculare în ţările cu venituri ridicate indică o tranziţie în ceea ce priveşte cauzele predominante de deces la vârstă mijlocie”, a declarat profesor Salim Yusuf, autor principal al studiului. În timp ce în multe ţări decesele asociate bolilor de inimă sunt în scădere datorită prevenţiei şi tratamentului, mortalitatea prin cancer va deveni probabil principala cauză de deces la nivel mondial. Mortalitatea ridicată în statele cu venituri reduse nu este provocată de o povară mai mare a factorilor de risc, ci mai degrabă de alţi factori, precum calitatea mai redusă a vieţii şi accesul precar la asistenţă sanitară, a mai spus Yusuf.

Cercetarea a fost prezentată în cadrul congresului anual al Societăţii Europene de Cardiologie, desfăşurat la Paris şi publicată în jurnalul ştiinţific The Lancet. Datele provin de la studiul Prospectiv de Epidemiologie Urbană şi Rurală (PURE), condus de Institutul de Cercetare a Sănătăţii Populaţiei (PHRI) de la Universitatea McMaster din Canada.

Studiul a implicat 162.534 de persoane adulte cu vârste cuprinse între 35 şi 70 de ani din 21 de ţări, monitorizate, în medie, 9,5 ani.

Articole similare

Lasa un comentariu