Cinci boli care apar de la prea mult stres

De , 9 sept., 2017, Sănătate de la A la Z

Momentele de stres, în special cele legate de eşec, frustrare, constrângere, lasă o „cicatrice chimică“ de neşters în corpul nostru. Deşeurile metabolice, cum sunt numite substanţele toxice care se eliberează în corpul nostru în aceste momente, se depun pe artere, pe articulaţii, în ţesutul elastic al pielii şi afectează buna funcţionare a organelor. Iată însă care sunt reacţiile organismului la stres şi cele mai răspândite afecţiuni pe care le provoacă.

Cum reacţionezi la stres

Când sistemul nervos percepe o ameninţare, hipotalamusul stimulează glanda hipofiză, care eliberează anumiţi hormoni. Ei acţionează asupra glandelor suprarenale ­care trimit în sânge adrenalină şi cortizol. Aceşti hormoni declanşează o serie de reacţii chimice la nivelul organelor, afectându-le pe termen lung. Iată modul în care reacţionează organismul la stres. Iată însă care sunt efectele nedorite ale acestui proces.

1 Dureri de cap

După o zi întreagă de muncă, în care n-ai avut răgaz să mănânci la ora cuvenită, te pomeneşti cu o durere de cap de toată frumuseţea. Cum se explică acest lucru? Stările de stres şi de nervozitate (să nu mai vorbim despre efortul depus) ţi-au scăzut prea mult glicemia. Acest lucru îl resimţi printr-o durere puternică de cap. Ce-i de făcut? Mănâncă ceva uşor şi apoi poţi lua un antiinflamator (ibuprofen). La fel de bun este şi paracetamolul! Vor acţiona eficient în mai puţin de 30 de minute. Te mai ajută şi masajul circular al tâmplelor cu o picătură de gel mentolat (are efect descongestionant).

2 Afecţiuni cardiovasculare

Sub efectul adrenalinei, inima se contractă mult mai repede pentru a aduce mai mult sânge în muşchi şi în organe.  În plus, presiunea arterială creşte pentru a activa circulaţia sângelui şi a furniza mai mult oxigen muşchilor. Dacă acest proces are loc zilnic, inima nu mai face faţă unei astfel de sarcini şi apar hipertensiunea arterială, aritmiile şi tahicardia.  În plus, un nivel crescut de cortizol determină rigidizarea arterelor şi a vaselor sangvine principale. De aici până la afecţiuni cardiace grave mai e doar un pas.

3 Gastrită

Dacă ai arsuri la stomac, tot stresul e de vină. Simptomul poate anunţa gastrită, o boală a stresului, cum o supranumesc medicii. În mod normal, stomacul secretă 3 litri de suc gastric pe zi, necesari în procesul de digestie. Când depăşeşte această limită, sucul gastric atacă pereţii stomacului şi-l erodează, provocând gastrita, balonarea, greaţa, durerea intestinală şi, în cazuri mai grave, ulcerul.

4 Dermatită

E un lucru cert. Stresul scade imunitatea. Dermatitele sau infecţiile vaginale, care au ca simptome iritaţia şi senzaţia de mâncărime, sunt afecţiuni declanşate pe fondul rezistenţei scăzute. Şi încă ceva! Stresul poate agrava psoriazisul, o boală tot mai des întâlnită la oamenii care duc un stil de viaţă solicitant. Ce alte motive în plus îţi trebuie ca să faci o pauză şi să priveşti viaţa cu mai multă detaşare? Poţi reduce stresul optând pentru activităţi de relaxare şi îţi susţii imunitatea urmând o cură cu suplimente bogate în vitamine, minerale şi antioxidanţi naturali. De pildă, zincul şi vitamina C stimulează activitatea ­anticorpilor în organism.

5 Boli hepatice

Ficatul eliberează în sânge mai mult glicogen, pentru a răspunde nevoilor energetice ale organismului. Rezervele de grăsime sunt mobilizate ca să facă faţă situaţiei presante, şi astfel ficatul provoacă o creştere a nivelului de colesterol „rău“, care, în exces, determină obstrucţionarea arterelor.

Articole similare

Lasa un comentariu