10 iul., 2018

Oncolog: ”Au crescut cazurile de cancer diagnosticate la femeile foarte tinere. Educația medicală este deficitară în România.”

Sănătate de la A la Z

Dr. Eugeniu Darii: ”Văd foarte multe românce cu cancer de sân în stadii foarte avansate, educația medicală este o problemă”

Medicul – supraspecializat în chirurgia oncologică mamară – vorbește despre cum se tratează cancerul de sân în țările vestice, despre factorii de risc și mituri legate de această afecțiune.

Cancerul de sân este cel mai des diagnosticat cancer la femei atât la nivel mondial, cât și în România. Este și cancerul care a cunoscut cele mai însemnate și numeroase progrese pe parte de cercetare și avansare a terapiilor. Mediatizarea lui puternică în ultimii ani a dus la diagnostice mai rapide și, automat, la șanse mai bune de supraviețuire pentru paciente. Țara noastră însă nu a urmat această tendință internațională – medicii depistează cazuri extrem de avansate, iar noțiuni precum autopalpare sau control regulat le sunt străine multor românce.

”Problema principală în România este că un număr foarte mare – mult mai mare decât în alte țări vestice – de femei cu cancer mamar sunt depistate în stadiu avansat și foarte avansat. Cred că este o problemă de educație medicală pe care o are populația. Chiar astăzi am văzut o pacientă de 49 de ani – foarte tânără – care a venit cu un stadiu avansat de tumoră, cuprindea tot sânul, cu necroză, cu distrucție, deja cu descompunere. Și nu e prima pe care o văd în stadiul acesta. Am întrebat-o de ce a așteptat atât până să vină la medic și nu a știut, nu a putut să îmi dea un răspuns clar.

În ziua de azi în stadiul 1 șansele de supraviețuire sunt chiar de 95-98%. Am văzut multe paciente în stadiile 3-4. Aici vorbim de 20-56% șanse de supraviețuire”, declară medicul Eugeniu Darii, șeful secției de chirurgie a spitalului Onco Card, supraspecializat în chirurgia oncologică mamară în cadrul unui fellowship la Spitalul Royal Marsden din Londra.

Pe lângă lipsa de educație medicală, există și o problemă în tabăra medicală, sunt de părere medicii din noul val – nu există protocoale bine stabilite în România și nici suficienți chirurgi supraspecializați, care să fie mereu la curent cu toate noutățile ce țin de chirurgia mamară.

”Noi, chirurgii patologiei mamare din țară suntem niște pionieri în acest domeniu, mergem la congrese în afară și aducem de acolo consensusuri pe care le aplicăm apoi și aici, fiind o țară europeană, de exemplu ultimul consensus pe cancer mamar a fost cel de la St. Gallen din 2017 pe care începem să îl implementăm. Apoi, am observat – atât în Europa, cât și în America – această supraspecializare a chirurgilor generaliști, din chirurgia generală sunt vreo 7 subdiviziuni (de exemplu: chirurgie colorectală, hepatobiliopancreatică, endocrină, mamară oncologică, chirurgia transplantului, chirurgia tractului digestiv superior (stomac și esofag), chirugia de urgență) din care poți alege ca să faci un fellowship și să dai un examen european. Părerea mea este că și în România, în viitor, dacă vrei să faci o chirurgie bună trebuie să te supraspecializezi.

Nu poți spune că ești un chirurg bun dacă operezi de la barbă până la degetul mare de la picior”, adaugă chirurgul Eugeniu Darii.

Doctorii tineri se inspiră foarte mult din experiențele trăite în spitalele din vestul Europei și încearcă să alinieze procedurile de la noi cu cele care i-au impresionat acolo.

„Mi-a plăcut complexitatea cu care se abordează fiecare caz de cancer mamar, am fost impresionat de numărul specialiștilor implicați în tratamentul unei paciente cu cancer de sân, cu toții reuniți în comisii oncologice speciale ale căror întâlniri care aveau loc săptămânal – chirurgul, chirurgul plastician, oncologul, expertul în imagistică, radioterapeutul, anatomopatolog, geneticianul, specialistul în planificarea familiei, asistenta dedicată pacietelor cu cancer mamar, breast nurse o numesc ei. Până ajungea pacienta la operație venea de vreo 5-6 ori la spital pentru diferite consulturi, discuții, avea inclusiv un telefon non-stop, o linie directă cu asistenta și putea suna oricând cu întrebări. Asta încerc să aduc și în noua secție de chirurgie a spitalului din Brașov pe care am început să o construiesc – discuția cazului în Comisia Oncologică, colaborarea cu un chirurg plastician, estetician pentru reconstrucție mamară, broșurile informative, adaptate la România și care vor fi puse la dispoziția pacientelor și conceptul ONE STOP CLINIC

– adică diagnosticul, imagistica, puncția-biopsie cu examenul histopatologic, discuția cazului în comisia oncologică, chimioterapia, operația cu biopsie de ganglion santinelă (conform indicațiilor bine stabilite), radioterapia – toate în același loc”.

În ceea ce privește factorii de risc pentru cancerul mamar, ”Să fii femeie și să îmbătrânești – acest fapt în sine crește riscul de cancer mamar”, este de părere dr. Darii, membru al Societății Europene de Chirurgie Oncologică (ESSO).

“Apoi, studiile menționează pe lista factorilor de risc fumatul, lipsa alăptării, prima sarcină după 30 ani, obezitatea, utilizarea contracepției hormonale pe o perioadă lungă, tratamentul hormonal de substituție după menopauză, prima menstruație înainte de 12 ani”.

Un mit extrem de des întâlnit în rândul pacientelor este că loviturile la sân duc la cancer. Ce părere are medicul despre această afirmație?

”Nu există o legătură directă între o lovitură la sân și a face cancer. Pur și simplu, atunci când o femeie se lovește la sân începe să meargă la controale și să se examineze mai minuțios și exact atunci se depistează cancerul. Această atenție pentru examinarea sânilor, atenție declanșată de incidentul lovirii duce la descoperirea unor probleme care existau deja. Am avut multe paciente care mi-au spus de când m-am lovit simt la palpare ceva, dar nu traumatismul duce la cancer, ci grija mai mare și palparea minuțioasă după o lovitură pot fi salvatoare de vieți – lovindu-se, depistează cancerul”.

Specialistul în chirurgie oncologică mamară confirmă o tendință prezentă și în statisticile internaționale – au crescut cazurile de cancer diagnosticate la femeile foarte tinere.

”Am să vă spun și de ce. Acum – în ultimii 10 ani de când avem telefoane mobile, unde wireless – încă nu știm ce efecte au asupra organismului, le vom vedea în 10-20 de ani asupra noastră și asupra copiilor noștri.

Același lucru este și cu ceea ce mâncăm pentru că în ziua de astăzi nu mai putem spune că știm ce mâncăm. Toate se resfrâng asupra organismului nostru și, odată cu creșterea duratei de viață, apar mutații în codul nostru genetic. Moda de a face copii la vârste înaintate crește riscul de a transmite mutații copiilor – mutațiile apar odată cu vârsta și le dăm urmașilor, și odată cu ele le dăm și același cancer, aceleași boli sistemice, malformații congenitale”.

Așadar, a scăzut vârsta pacientelor diagnosticate – cancerul întinerește, însă, pe de altă parte a crescut și numărul metodelor de investigație, partea de diagnostic a avansat mult în ultimii ani, iar asta poate fi o explicație pentru creșterea numărului de cancere în general, nu doar la tineri. Poveștile acestora din urmă îi emoționează mereu pe medici.

”Cazurile tinere mă imprezionează și pacientele cu copii, mă gândesc mereu cât sunt de curajoase”, mărturisește chirurgul Eugeniu Darii.

Articole similare

ȘOCANT! Uite ce s-a întâmplat cu o cățelușă care a fost FOLOSITĂ PE POST DE ȚINTĂ
AnimalZoo
ȘOCANT! Uite ce s-a întâmplat cu o c ...
Bizar! Oana Zavoranu, BANTUITA de FANTOME: “Este o POVESTE mai veche…”
EVZMonden
Bizar! Oana Zavoranu, BANTUITA de FANTOM ...
TRĂDARE la care DRAGNEA NU se AȘTEPTA! Prieteniile PERSONALE pot ZĂDĂRNICI CONTRAATACUL. „PSD are ȘANSE MARI să PIARDĂ GUVERNAREA”.
EVZ
TRĂDARE la care DRAGNEA NU se AȘTEPTA! ...
Declarație ȘOC a Olguței Vasilescu: Ce spune despre DEMISIA lui Dragnea
CAPITAL
Declarație ȘOC a Olguței Vasilescu: C ...

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.