Totul despre alăptarea la sân. PLUS: Ce pot face femeile care nu au lactație

De , 29 mart., 2017, Sănătate de la A la Z

Dr. Irina Muțiu, medic specialist pediatrie din Sibiu, explică, exclusiv pentru Doctorul zilei, care sunt benefi ciile laptelui matern, cum se face corect alăptarea și cum diversificăm hrana copilului

Dana Lascu

De ce este importantă alăptarea la sân? Poate să pară o întrebare banală despre un fenomen natural, care se desfășoară în mod instinctiv și firesc, de regulă. Dar sunt lucruri bine de știut. Laptele matern este incontestabil alimentul ideal în primele luni de viață, spune dr. Irina Muțiu. Alăptarea oferă caldură, apropiere și contact, ceea ce sprijină dezvoltarea fizică și emoțională a copilului.

Beneficiile laptelui matern

Specialistul ne-a explicat și beneficiile alăptării pentru copil. În primul rând, laptele matern este uşor de folosit, nu necesită pregătire sau procesare, este steril, la temperatura potrivită, disponibil oricând, în cantitatea potrivită. Apoi, el este astfel conceput încât asigură satisfacerea atât a setei copilului, cât şi a foamei, este digerat cu uşurinţă de sistemul digestiv al sugarului. În al treilea rând, conţine anticorpi care protejează copilul de unele infecţii virale, bacteriene sau micotice, sau reduce severitatea acestora. „În acelaşi timp, substanţele din laptele matern stimulează dezvoltarea sistemului imun al copilului; scade riscul obezităţii, diabetului, astmului şi al altor boli (anemie, alergie, limfom, leucemie, boala Hodgkin, diabet zaharat, hipercolesterolemie, boli intestinale, boli cardiovasculare ale adultului); reduce riscul morţii subite; creşte coeficientul de inteligență; la prematuri scade riscul enterocolitei ulceronecrotice şi al retinopatiei; gustul poate fi influenţat de alimentaţia mamei, obişnuind sugarul cu gusturi diferite din alimentaţia familiei; bebelușul face mai rar colici; musculatura feţei şi obrajilor, dentiţia se dezvoltă armonios, avantajând dezvoltarea vorbirii”, enumeră dr. Irina Muțiu.

E benefic și pentru mama

Potrivit medicului specialist, beneficiile alăptării pentru mamă sunt: „prin supt, uterul revine mai rapid la dimensiunea de dinainte de concepţie, prevenind astfel sângerările postpartum; scade riscul apariţiei depresiei postpartum; protejează împotriva cancerului de sân şi ovarian; reduce riscul osteoporozei; ajută la scăderea în greutate; are efect contraceptiv dacă sugarul este alăptat exclusiv la sân, neprimind alte alimente sau lichide, este alăptat la cerere, inclusiv noaptea, şi nu există pauze între supturi mai mari de 4 ore; somnul mamei, deşi fragmentat de supturile nocturne, este mai relaxat şi mai odihnitor decât în cazul alimentaţiei artificiale; mama îşi va cunoaşte mai bine copilul, va reuşi să îi satisfacă mai uşor nevoile, crescându-i astfel încrederea în forţele proprii; prin alăptare, rolul maternităţii este realizat pe deplin”

Pus la sân, imediat după naștere

Dr. Irina Muțiu spune că în prima jumătate de oră de după naștere, nou-născutul ar trebui pus la sânul mamei, ca să fie inițiată alăptarea în organismul ei și pentru ca micuțul să învețe repede ce trebuie să facă. „Mamelor care nasc vaginal sau prin cezariană fără anestezie generală, copiii le sunt plasați în contact piele la piele imediat sau în maximum 5 minute după naștere și acest contact durează cel puțin o oră, cu excepția situațiilor în care acest contact este amânat din motive medicale. Mamelor care nasc prin cezariană cu anestezie generală, nou-născuții le sunt plasați în contact piele la piele imediat ce se trezesc și apoi sunt urmate aceleași proceduri ca în cazul celorlalte nașteri”. Suptul precoce declanșează secreția de ocitocină care contractă rapid uterul, iar contactul timpuriu piele la piele ajută la stabilirea relației de dragoste, de atașament față de copil, ajută la colonizarea pielii copilului cu germenii inofensivi ai mamei și ajută să înceapă alăptarea.

La ce vârstă e recomandat să fie înțărcat copilul ?

„Organizația Mondială a Sănătatii recomandă alăptarea exclusivă a bebelușilor până la vârsta de 6 luni și începerea diversificării după această vârstă, continuând în paralel și alăptarea până la vârsta de 2 ani”, explică dr. Irina Muțiu.

Ce pot face femeile care nu au lactație

Cauzele comune pentru producția scăzută de lapte sunt legate de factorii care limitează cantitatea de lapte pe care copilul o suge din sân. Aceștia includ, de regulă: mese rare; copil somnoros care nu caută să fie hrănit; mama este ocupată și amână mesele; copilul doarme departe de mamă, astfel încât ea nu vede sau nu aude semnele de foame; copilului i s-au oferit alte alimente și băuturi, astfel încât nu cere să fie hrănit; copilul a primit suzetă sau a fost distras în loc să fie hră- nit; credința că sugarul nu are nevoie să fie hrănit noaptea; mama are ragade mamare sau mamelonare și nu dorește să alăpteze; hrănirea după orar fix (orar nu permite mese frecvente); mese scurte; supt deficitar; un start amânat al alăptării (alăptarea trebiue să înceapă cât de curând posibil după naștere). Cauze rare pentru producția scăzută de lapte: medicația mamei ( contraceptive care conțin estrogen, etc.), consumul de alcool, fumatul, intervențiile chirurgicale la nivelul sânului care secționează ductele lactifere sau nervii sânului pot reduce producția de lapte. Dacă mama ramâne din nou însărcinată, ea poate observa o reducere a producției de lapte. Cauze foarte rare pentru producția scă- zută de lapte: malnutriția severă, aport extrem de restricționat de lichide, dezvoltarea inadecvată a sânului în timpul sarcinii (astfel încât nu se dezvoltă sau se dezvoltă prea puține celule producătoare de lapte). Pentru stimularea secreției prin supt, mama trebuie să alăpteze des și să lase copilul să sugă ori de câte ori pare interesat de sân; să ofere ambii sâni în cursul unei alăptări; să prelungească durata unei alăptări; să nu întrerupă brusc alăptarea; să doarmă cu copilul și să alăpteze și noaptea; să renunțe la biberoane, mameloane false, suzete; să ofere alte mese cu cănița/lingurița/seringa; să asigure o bună poziționare a copilului la sân. Mamei trebuie să i se ofere ajutor calificat până se instalează secreția de lapte. Poate fi sfătuită, după caz, să manânce mai mult, să bea mai multe lichide nealcoolice (dacă au fost reduse), să se odihnească cât mai mult posibil și să alăpteze relaxată, să folosească dacă dorește alimente și lichide cunoscute ca galactogene, să stea cât mai mult cu copilul în contact pielepiele și să-l îngrijească efectiv.

Când începem diversificarea alimentară și cu ce tip de alimente

Diversificarea reprezintă introducerea hranei semisolide și apoi solide în alimentația sugarului, în paralel cu alăptarea sau hrănirea cu lapte formulă. „Primele alimente ar trebui să fie gustoase și cu textură moale, pentru a face trecerea de la gustul și textura fină a laptelui, cu care bebelușul este obișnuit. Se recomandă începerea diversificării cu legume, fructe și cereale. Ar fi de preferat să oferim legume înaintea fructelor, pentru că acestea din urmă au un gust mai dulce și este posibil ca, ulterior, bebelușul să accepte mai greu legumele. La primele mese legumele și fructele trebuie pasate foarte bine, iar cerealele trebuie pregătite mai diluat, apoi din ce în ce mai consistent, pentru a-l hrăni pe bebe cu lingurița”, explică dr. Irina Muțiu.

Reguli de aur în diversificarea alimentației sugarului:

● introducerea de alimente noi se face numai dacă sugarul este perfect sănătos

● se introduce un singur aliment nou la o masă (cantitatea de aliment nou se crește treptat, până se ajunge la înlocuirea totală a unei mese de lapte)

● la primele semne de intoleranță (vărsături, diaree) se oprește administrarea alimentului respectiv și se reia administrarea lui în timp, în cantități foarte mici

● alimentul nou introdus se oferă înaintea laptelui (la începutul mesei, când bebelușul este flămând)

● răbdare cu bebelușul – dacă refuză un aliment, nu se insistă pe moment, ci se readuce în meniu după o perioadă

● se evită compromisurile pentru modificarea gusturilor (adaos de zahăr, sare)

● alimentele noi vor fi pasate numai până la apariția primilor dințișori, apoi zdrobite în bucăți mai mari, pentru a-i stimula reflexul de a mesteca

● bebelușul se hrănește cu lingurița

● nu se întrerupe masa sugarului pentru alte activități

● hidratarea între mese se face numai cu lichide neîndulcite (ceai, apă, sucuri naturale de fructe)

Alimente permise, în funcție de vârstă:

La 6 luni:

● legume gătite: morcov, păstârnac, ră- dacină de pătrunjel, gulie, cartof dulce, cartof, dovlecel, dovleac, zucchini, ardei gras, broccoli, sfeclă roșie, spanac

● legume crude: morcov, roșie, castravete

● ulei de măsline

● verdeață: pătrunjel, mărar

● fructe: măr, pară, caisă, piersică, banană, nectarină, avocado, mango, litchi, afine, struguri fără semințe, kiwi fără semințe

● cereale: orez, ovăz, mei, roșcove

● carne de găină, pui

La 7 luni:

● legume noi: conopidă, țelină, ceapă, usturoi, sparanghel, napi, linte, năut, mazăre, fasole verde

ulei de semințe de in, semințe de in pasate

● fructe noi: pepene, portocală, cireșe, vișine, lămâie, ananas ● cereale noi: porumb, orz, secară, grâu

● gălbenuș de ou, iaurt, brânzică de vaci

La 8 luni:

● legume: varză, susan, soia, măsline, vinete,praz, lobodă, ștevie, leurdă, urzici, salată verde

● carne de vită, pește.

Alimente nerecomandate până la 1 an:

Carne de porc, carne de oaie, fructe de mare, sare, zahăr, miere, albuș de ou, lapte de vacă/capră, fructe nucifere (alune, migdale, nuci, cajou, etc.), fructe cu sâmburi mici (căpsuni, coacăze, mure, zmeură), prăjeli, ciorbe grase, slănină, jumări, usturoi crud, spune expertul.

 

Articole similare

Lasa un comentariu